Cum să-ți încurajezi copilul să fie sociabil

Cum sa-ti inveti copilul sa fie sociabil

Fie că vorbim despre grădiniță, școală, locuri de joacă sau alte cadre sociale, copiii noștri trebuie să învețe să fie comunicativi. Începând această educație din primii ani, le vom oferi condițiile ideale pentru ca aceștia să gestioneze cu succes orice tip de interacțiune la care vor fi expuși în viitor.

Capacitatea de socializare a copilului tău se poate educa. Iată cum poți face acest lucru:

Expune-l la interacțiuni

Chiar dacă nu îi surâde din prima încercare, odată ce micuțul tău este supus la interacțiuni sociale, va începe să se obișnuiasca și chiar să îi placă mai mult decât te-ai fi așteptat. Ia-l cu tine pe oriunde mergi, atunci când este posibil. Mergeți în locuri de joacă și susține-l în a cunoaște și a se juca cu ceilalți copii. În timp, acesta va dobândi abilitățile sociale de care are nevoie pentru a se integra perfect în orice colectiv.

Citește și: Mersul pe bicicletă la copii și cum îi înveți

Învață-l să fie un bun ascultător

Inteligența emoțională reprezintă un factor foarte important în dezvoltarea copilului tău și trebuie stimulată încă de la început. Un copil care deține inteligență emoțională se va descurca mult mai ușor în interacțiuni și va avea foarte mult de câștigat din acestea.

De aceea, el trebuie să învețe să asculte și să înțeleagă punctul de vedere al celorlalți. Astfel, va putea să arate empatie și să se familiarizeze cu diverse tipuri de comportamente, lucru ce îl va face mult mai abil din punct de vedere social.

Arată-i cum să fie amabil cu ceilalți

Se spune că pomul după roade se cunoaște, iar omul după fapte. Copilul tău trebuie să înțeleagă ce înseamnă bunătatea și cum poate să le-o ofere celorlalți; bineînțeles, atunci când este posibil și când respectiva faptă bună nu va produce consecințe care să fie în dezavantajul său. În rest, învață-l să fie amabil și îi va fi mult mai ușor să se integreze atât la școală, cât și în celelalte cadre sociale.

Citește și: 4 moduri în care se trece peste crizele familiale

Lasă-l să fie el însuși

Sigur, asta nu înseamnă că poate face orice își dorește. Ideea este să îl faci să înțeleagă că este în regulă să pună întrebări, să fie curios, să își exprime emoțiile și să ceară ajutorul atunci când are nevoie. Nu este nicio rușine dacă are alte nevoi și pasiuni decât alți copii – copilul tău trebuie să fie fericit cu el însuși pentru că doar atunci va putea dobândi abilitățile sociale necesare pentru un viitor strălucit.

Fii alături de cel mic cât de mult poți. Oferă-i atenția de care are nevoie pentru a-și păstra echilibrul emoțional. Învață-l să se deschidă, să interacționeze și vei crește un copil fericit și din cale-afară de descurcăreț.

 

Sursa: https://supertati.ro/

Cinci moduri în care pornografia ne afectează fiii și fiicele

Cinci moduri in care pornografia ne afectează fii și fiicele

Copiii noștri știu că nu le spunem totul despre subiectul „sex” atunci când le comunicăm că acesta este „ceva greșit” și că nu au voie să „facă ceva”. Atunci când părinții eșuează în a le explica copiiilor lor întreaga viziune despre sex, atunci ei vor încerca să găsească răspunsuri în altă parte. Și acel „în alta parte” este pornografia. Vorbeam recent cu un tată care și-a surprins fiica de doisprezece ani uitându-se la material porno. Îmi spunea: „Am văzut și eu destul porno la viața mea, dar ceea ce viziona ea, m-a șocat.” Experiența lui este „normalul” copiiilor din zilele noastre. Pornografia și urmările sale sunt devastatoare. Media de vârstă a copiilor care vizionează porno, este între nouă și unsprezece ani, materialul devenind din ce în ce mai violent, extrem și denigratoriu.

Internetul și smartphone-urile au deschis ușa unei armate porno care invadează mințile și inimile copiiilor noștri. Consecințele sunt cutremurătoare. Vă prezentăm o listă cu cinci efecte ale pornografiei asupra fiilor și fiicelor noastre:

  1. Sexualizarea copiiilor

Termenul „adolescent” a fost în topul a celor mai căutate cuvinte pe site-urile pornografice din ultimii trei-patru ani. În anul 2014 a fost pe primul loc. Ar trebui să fim revoltați. Până la urma urmei, este vorba despre niște copii. Aceasta înseamnă că majoritatea persoanelor care vizionează porno pe internet, doresc să vadă copii în aceste contexte. Când vizitele site-urilor pornografice întrec cele de la Amazon, Facebook și Instagram la un loc, imaginați-vă câte persoane își doresc să vadă copii având relații sexuale inadecvate. Gândiți-vă câți pedofili sunt hrăniți și încurajați de acestea. Ce le comunică aceasta fiilor și fiicelor noastre?

  1. Pierderea inocenței

Cultura în jurul pornografiei, întărește convingerea cum că, copiii pot deveni obiecte sexuale. Aceasta se întâmpla în 2010 atunci când un grup de fete de opt ani a dansat pe melodia „Single ladies”, purtând lenjerie intimă și dansând provocator. Mulțimea, în schimb, care cuprindea și părinții fetelor, nu a fost oripilată. A aclamat, aplaudat și încurajat. Ne învățăm copiii de la vârste fragede că dacă vor să fie luați în considerare, trebuie sa fie sexy. Totul începe de la cultura îmbibată de pornografie de astăzi. Iar copiii au primit foarte clar și tare mesajul.

Citește și: Rolul sentimentelor în divorțuri și infidelități

  1. Sentimente de rușine, vină și depresie

Peisajul care se derulează mai apoi, arată adolescenți și adolescente care se „joacă de a fi sexy”. Vor crede imediat minciunea acum că cel mai bun loc de unde să învețe cum să aibă comportamente sexuale, este prin pornografia de pe internet, care este ușor accesibilă și permisibilă în cantități industriale. De la primele clickuri în căutarea lor pentru material pornografic, sunt expuși deja unor conținuturi grafice tulburătoare și violente. Imaginile se întipăresc în creierele lor pentru totdeauna. Cei din spatele ecranelor le transmit că pornografia este adevărata experiență sexuală. Înăuntru lor, ei știu că tocmai au văzut ceva ce nu trebuiau să vadă, dar creierul lor nu poate încă procesa ceea ce tocmai s-a întâmplat. Sunt entuziasmați și stânjeniți, dar nu știu de ce. Se simt rușinați și vinovați, dar sunt prea speriați pentru a discuta cu cineva din frica de a nu da de belele.

  1. Dependență

Prea puțin știu ei cum pornografia afectează creierul lor în dezvoltare. Acesta emite dopamină, care le dă o senzație de plăcere în partea centrală a creierului. De aceea, vor dori să experimenteze din nou senzația și își vor crea o legătură cu imaginile respective ( o conexiune care de fapt trebuia să se întâmple cu o altă persoane). Aceasta provoacă adicție, din care te eliberezi mai greu, cu cât vârstă este mai fragedă. Din moment ce euforia momentului îi ajută să uite de probleme pentru câtvea clipe, pornografia devine un mecanism nesănătos de evadare pentru a face față rușinii, vinei și stresului.  Din păcate, îi va face sa se simtă din ce in ce mai goi, așa încât vor dori sa vizualizeze mai mult, iar ciclul acesta va fi interminabil.

  1. Alimentează lipsa de conexiune și de respect

În ultimul rând,  pornografia duce la probleme relaționale și degradare. Le întipărește copiilor cum ar trebui să fie sexul. În loc ca acesta să le apară ca o conexiune intimă cu o altă persoană în cadrul unui angajament sigur, el devine o activitate egoistă de eliberare. Sexul devine desconsiderat, neefind decât un act fizic unde persoanele pot fi obiecte sau rodul imaginației. O viață calitativă și bogată are parte de relaționare. Din păcate, cultura porno de astăzi ne conduce fii și fiicele departe de legăturile interumane. Cea mai bună variantă pe care o ai este să îți educi copiii asupra minciunilor și pericolelor pornografiei. Începe devreme, decât să fie prea târziu. La un moment dat, vor ajunge față în față cu asta și vor avea nevoie de tine pentru a procesa totul. Menține liniile comunicației deschide și inițiază conversațiile pentru a nu-i lăsa să se descurce de unii singuri.

Spuneți-ne, cum credeți că pornografia ne afectează copiii?

Mersul pe bicicletă la copii și cum îi înveți

Mersul pe bicicleta la copii si cum ii inveti

Vorbeam, în săptamânile trecute, despre cât de importantă este mișcarea pentru copilul tău, sub orice formă s-ar produce aceasta. Mersul pe bicicletă la copii nu numai că este foarte benefic pentru cel mic, ci este o activitate plăcută care îl va atrage și îl va încuraja să plece din fața calculatorului ori de câte ori afară este vreme bună de explorat.

Ce poți face pentru a-l introduce pe cel mic în lumea bicicletelor într-un mod cât mai eficient și rapid cu putință? Mersul pe bicicletă la copii este chiar foarte ușor de învățat!

Mersul pe bicicletă la copii – Pregătește-l pentru acest moment

Înainte de a face o achiziție și a începe să îl înveți să meargă pe bicicletă, pregătește-l pe cel mic pentru momentul cheie. Ieșiți pe afară, faceți exerciții care susțin echilibrul, folosiți-vă de aparatele din parc sau de orice găsiți la îndemână prin casă. Aceasta este etapa de inițiere și îi va prinde foarte bine pentru antrenament.

Mersul pe bicicletă la copii – Cumpără-i o bicicletă potrivită

Mergeți împreună la magazinul de articole sportive și faceți o alegere potrivită pentru vârsta, înălțimea și greutatea copilului. De asemenea, părerea sa contează foarte mult, așa că, pe lângă specificațiile tehnice, ai grijă să îi placă din cale-afară și îi va fi mult mai la îndemână să se atașeze de noua sa jucărie.

Mersul pe bicicletă la copii – E timpul pentru învățat

Acum, că avem bicicleta și o mică inițiere în spate, putem trece la lucruri serioase. Alege un spațiu generos și cât mai sigur cu putință pentru a-l scoate pe cel mic la biciclit. Eventual, dacă poți găsi o zonă mai liniștită, unde să nu vă loviți de trafic, ar fi ideal. Orice începător se va intimida în prezența mașinilor și a străzilor aglomerate cu oameni.

Nu uita de protecție. Avem nevoie de cască, genunchiere și cotiere. Dacă totul e sigur, poti începe să stai pe lângă el și să îl ții ușor în timp ce acesta începe să dea la pedale și să se orienteze. Învață-l ca, în cazul în care are nevoie să folosească frâna, v-a trebui să conteze pe cea de pe spate. Frâna de față oprește roata brusc dacă este apăsată în timp ce bicicleta se afla în viteză, iar cel mic riscă o accidentare.

După ce l-ai instruit bine și l-ai asistat cu strictețe, încearca să îl lași din ce în ce mai liber. Deși ne este greu să acceptam, vine un moment în care trebuie să îl lași să meargă singur. Și, chiar dacă îi va fi teamă, va vedea că este floare la ureche.

Mult spor la biciclit, dragilor!

 

 

Sursa: https://supertati.ro/

Cinci modalități prin care să transformi criza în oportunitate

Cinci modalități prin care să transformi criza în oportunitate

Ești capabil să transformi criza în oportunitate? Este preocupant să observi din exterior cum frica modifică comportamentul oamenilor, făcându-i de nerecunoscut.  Ca de exemplu, atunci când ne preocupăm că nu vom putea cumpăra hârtie igienică în perioada aceasta. Și așa cumpărăm toată hârtia igienică pe care o vedem, iar astfel ea nu se mai găsește nicăieri în magazine.

Dar noi avem o alegere. În loc sa fim panicați, putem răsturna situația, și putem schimba criza în oportunitate. Pentru că și în perioade grele, lucrurile bune nu întârzie să apară. În loc să fim preocupați și speriați, noi și familiile noastre putem deveni mai puternici în multe aspect. Chiar în ciuda haosului din jurul nostru.

Vă prezentăm cinci modalități prin care să faceți asta:

Schimbarea este o constantă, iar provocarea este și ea de asemenea. Deci, concentrează-te pe ceea ce poți face, nu pe ceea ce nu poți face. Schimbă-ți atitudinea reactivă în una proactivă și treci de la ofensă la defensă. Când o criză se apropie, tații sunt ca și pompierii sau marinarii, care avansează înspre problemă în loc să se adăpostească de ea.

Citește și: Infidelitatea și imaginea de sine a bărbatului

Ne-am putea plânge de criza actuală și de ceea ce semnifică ea pentru fiecare dintre noi – trebuie să facem provizii de hârtie igienică, să așteptăm anul viitor pentru a ne uita la Olimpiadă și să mâncăm acasă în loc să o facem la restaurant. Dar întrebarea este, avem oare chiar așa mare nevoie de toate comoditățile de care ducem lipsă în perioada aceasta? Haideți să folosim această oportunitate pentru a ne odihni mai mult, cât timp putem, pentru a ne da un „reset”, pentru a ne restabili prioritățile și pentru a ne pregăti pentru viitor.

Cultivă o inima generoasă:

Familia ta are nevoie de tine. Comunitatea ta are nevoie de tine. Cum poți să îi slujești astăzi? Acum este momentul să fim cât mai altruiști și generoși cu putință, fiind alături de soția și copiii nostri. E bine să fim precauți și să stăm acasă dacă suntem bolnavi sau dacă suntem sănătoși, putem ajuta un vecin care are nevoie de alimente. Generozitatea poate fi contagioasă în familia ta și nu numai, aducând efecte pozitive pe termen lung.

Construiește punți:

Faptul că nu ne putem vedea fizic cu ceilalți, nu înseamnă că trebuie să ne izolăm de oameni. Dă-ți silința să rămâi conectat cu cei dragi și cu vecinii tăi. Vorbește video cu ei sau la telefon cu cei care nu te mai poți întâlni. Ajută-ți și copiii să comunice cu prietenii lor astfel. Preocupă-te de cei pe care îi cunoști și care lucrează în linia întâi și dă-le un telefon. Astfel se crează o comunitate care va rămâne în picioare și după ce criza aceasta va trece.

Fii recunoscător pentru lecțiile învățate:

Societatea de sănătate a Marii Britanii afirmă că, copiii englezi erau mai sănătoși în anii cuprinși între 1939 și 1952 decât în secolul al douăzecilea. Motivul? Chibzuința. Mai multe legume proaspete, mâncare crescută acasă, mai puțină carne, mai puține dulciuri. Oportunitatea noastră în criză este sa privim lucrurile bune în mijlocul ei – ritmul mai lent, timpul petrecut mai mult cu familia, programul mai puțin încărcat – și să planificăm cum să ne aplicăm mai bine în viețile noastre atunci când problemele acestea vor înceta.

În ce fel transformi criza în oportunitate in această perioadă?

Zece mari greşeli ale taţilor

Zece mari greşeli ale taţilor

 

  1. Să petreci mai mult timp la lucru şi să laşi fărâmiturile pentru familie.

Niciodată nu am auzit un bătrân reflectând la viaţa lui să spunând: „Aş dori să fi petrecut mai mult timp la serviciu”.

  1. Să gândeşti „Voi petrece mai mult timp cu copiii, când vor fi mai în vârstă”.

Acest timp nu va veni niciodată. De fapt, imediat ce copiii noştri ajung la vârsta adolescenţei, vor dori să petreacă tot mai puţin timp cu „babacii”.

  1. Să asumi că „timpul de calitate” e mai important decât „timpul cantitativ”.

Te gândeşti că o vacanţă de familie, o dată pe an, este de ajuns? Nu este deloc. Adevăratul timp este cel de fiecare zi, interacţiunile de dimineaţa şi de seara formează o moştenire şi o legătură durabilă.

  1. Să gândeşti „mai degrabă divorţam, decât să ne certăm atât de des”.

Statisticile şi cercetările asupra familiei sunt clare: o căsătorie intactă este mai bună pentru copii decât divorţul. Mergi la consiliere familială şi evită divorţul.

Citește și: Ce trebuie să știe părinții cu copii în școlile primare?

  1. Să gândeşti „femeia frumoasă de la capătul străzii ar împlini nevoile mele mai bine decât soţia mea”.

Toţi oamenii sunt căzuţi. Numai Iisus Hristos poate împlini nevoile noastre cele mai profunde.

  1. „Las treburile bisericeşti pe seama soţiei mele”.

Când copiii tăi te vor vedea rugându-te, vor înţelege că şi tu eşti sub autoritate şi vor înţelege autoritatea ta asupra lor, ca peternitate iubitoare.

  1. Să gândeşti în mod naiv: „nu sunt probleme cu drogurile şi cu alcoolul în şcoala sau vecinătatea copiilor mei”.

Gândeşte-te din nou… şi vorbeşte cu copiii tăi despre pericolele experimentării şi dependenţei.

  1. Să gândeşti: sunt un ratat ca tată.

Cred că ai făcut greşeli. Greşeli grave. Dar, niciodată nu este prea târziu să te apropii de copiii tăi!

  1. Să-ți asumi că cineva va vorbi despre sexualitate cu copiii tăi.

Ei sunt curioşi şi aşteaptă să audă perspectiva ta. Cei care vor vorbi cu ei poate le vor strica felul de a gândi pentru totdeauna.

  1. Tentaţia de a considera că soţia trebuie să facă totul.

Ea este şofer de taxi, muncitor, bucătar, mamă, iubită şi soţie. Cinsteşte-o.

 

(Perry Noble)

Sursa: https://doxologia.ro/

Cum te influențează oamenii din jur?

Cum te influențează oamenii din jur

Când viața profesională înseamnă doar a avea rezultate bune și succes, este ușor să adoptăm această mentalitate și în alte aspecte ale vieții noastre. De aceea, există părinți ce strigă la antrenorul echipei de fotbal a copiilor lor, îi terorizează pe copiii lor să obțină doar note de FB sau îi bat la cap pe jucătorii echipei pe care o antrenează pentru a-i face mai rezistenți din punct de vedere psihic.

Acasă, timpul limitat ce îl mai au pentru a sta cu familia, îl investesc în a aduce critici, în cazul în care casa nu este ordonată, sau să turuie soților sau copiilor tot ce ar trebuie să știe, când de fapt ar trebui să investească timp în construirea unor relații familiale plăcute lui Dumnezeu.

În societatea noastră, fie că recunoaștem sau nu, atitudinea prevalentă este următoarea: scopul scuză mijloacele. Ne spunem că timpul de calitate poate recompensa lipsa timpului fizic; atâta timp cât îndeplinim un obiectiv temporar, un țel lumesc pe care îl urmărim, totul este în regulă. Continuă doar să urci pe scara succesului, așa ne este dictat de societate. Credem că soții și copiii noștri doar de aceasta au nevoie. Și anume să fim persoane de succes. Iar mai apoi vom avea timp să devenim influenți în viața lor.

Sunt cumva valorile noastre greșite?

Tindem să ne justificăm acest tip de gândire dezordonat până ce să ne dăm seama că de fapt exemplul nostru, valorile noastre și impactul asupra altora – familie, prieteni, colegi de muncă – sunt determinate de acțiunile noastre și de chestiunile lumești cu care ne ocupăm. Societatea în care trăim apreciază și respectă premiile, diplomele, banii, statutul social bun, reușita și imaginea. Gândiți-vă doar la toată lauda pe care o atribuim magnaților, actorilor, atleților și antrenorilor de fotbal.

În ce tip de relații ne investim timpul nostru, dacă nu o facem în relațiile cu adevărat semnificative? Răspunsul este: în goană după vânt.

Citește și: 5 lucruri pe care orice baiat are nevoie sa le auda de la tatal sau

Oare ne concentrăm pe ce trebuie?

Dacă e să luați doar un principiu din tot acest articol, acesta este următorul: relațiile sunt cele ce contează – relația noastră cu Dumnezeu și cu ceilalți. Cheia spre a deveni un lider influent este prin a-i pune pe cei din jur pe primul loc. Întrebarea ce îl frământă mereu pe un lider este următoarea: ce pot face ca să îi ajut pe ceilalți să devină persoane mai bune. Să devină așa cum Dumnezeu vrea ca ei să fie?

Ce influență avem asupra celor din jur?

Dacă în această viață ne vom concentra atenția doar pe lucruri lumești, atunci cu siguranță nu vom oferi valori demne de urmat pentru cei din jur. În loc să ne întrebăm cum am putea să conducem spre succes compania noastră, echipa noastră sau familia noastră, ar trebui să ne frământăm dacă acelora din jurul nostru le merge bine, fiind influențați de noi. Oare propășesc sau nu? Ce impact au conducerea și implicarea noastră – în orice domeniu ar fi – în viața celor din jur? Este vorba de o influență de durată și de impact?

Mai simplu spus, leadership-ul înseamnă influență. Odată ce influențăm o persoană, o și conducem înspre ceva. Leadership-ul nu înseamnă a ocupa o poziție înaltă sau a deține un rol privilegiat. Putem găsi oportunități de leadership oriunde am merge. De asemenea, leadership-ul nu se bazează pe manipulare sau pe recomandare. Deși poate părea așa pentru o persoană ce analizează din exterior situația. Vom avea o influență pozitivă asupra celor din jurul nostru, dacă avem motivațiile corecte. Și anume dacă ne dorim să îi zidim.

Cum putem să facem din influență, implicare, creștere și ajutorare – principii de suflet ale unui adevărat lider – în viața noastră?

Pierderea contactului emoțional cu adolescentul

Pierderea contactului emoțional cu adolescentul

Este adevărat ceea ce simțim, în astfel de situații, ca și părinți? Cum facem diferența dintre situațiile în care doar aparent am pierdut contactul emoțional și cele în care, într-adevăr, s-a întâmplat acest lucru? Dorim să vă încurajăm să nu renunțați la convingerea că încă se mai pot face multe! Chiar și atunci când totul pare pierdut, Dumnezeu nu a epuizat toate soluțiile!

Iată ce afirma autorul cărţii Sufletul copilului vostru, tradusă de Adrian Tănăsescu-Vlas la Editura Sophia, București, 2017 (pp. 409, 410, 416):

Criza vârstei de trecere este o încercare grea pentru toată lumea. Câteodată părinții se plâng spunând: „Am pierdut contactul cu copilul, cum să-l refacem?”. De refăcut se poate reface numai ceea ce a existat. Dacă până la vârsta adolescenței părinții n-au găsit timp să îşi cunoască propriul copil, dacă ei nu au comunicat cu el cu adevărat, dacă în familie nu au existat relații emoționale calde, atunci n-ai ce să mai refaci.

Principala sarcină a părinților adolescentului este aceea de a păstra contactul emoțional cu el.

Este important ca pentru adolescent casa să fie locul în care se simte în siguranță. […] Părinții să îi arate ca sunt alături de el, că îl sprijină dacă face apel la ei, că îl pot ocroti dacă se întâmplă ceva. Pe lângă interesul pe care părinții îl arată, aceștia ar fi bine să-și manifeste nu numai nemulțumirea față de ceea ce nu le place la copil, ci și să aprobe ceea ce le place – fiindcă de obicei ei percep lucrurile bune pe care le face ca pe ceva cuvenit: când a spălat vasele, nimeni nu i-a spus nici măcar un „mulțumesc”, copilul nu a primit niciun sprijin emoțional. În schimb, când nu le-a spălat, a primit o reacție emoțională – și încă ce reacție.

Părinții pretind adeseori de la adolescent respectarea anumitor reguli morale pe care nu le pot fundamenta. Îi insuflă copilului principii după care ei înșiși nu trăiesc.

Citește și: 3 sfaturi pentru amintiri de neuitat cu fiul tău

Dacă tata îi dă mită polițistului, n-o să-și poată învăța fiul să fie cinstit.

Atunci când copiii văd fățărnicia noastră, când îi învățăm lucruri pe care noi înșine nu le facem, asta ne subminează cel mai mult autoritatea părintească.

Cu siguranță nu este ușor să fii părinte și cu atât mai puțin să încerci să modelezi comportamental un adolescent. Dar aceasta nu înseamnă că este imposibil! Trebuie să ne repetăm mereu și mereu acest lucru până când – în calitate de părinți – ajungem să fim conștienți și convinși de aceasta. Cu siguranță, am greșit mult, însă, în aceeași măsură, vom fi făcut și multe lucruri bune. Esențial este să revenim la acestea, iar cele rele să se spele! Uitați-le și nu le mai permiteți să vă influențeze!

Răul nu este atotputernic, în timp ce Binele – cu majusculă – este!

Să ne încredem în efectul acelor clipe ori zile frumoase când Binele – adică Însuși Dumnezeu – s-a făcut simțit în relațiile dintre noi, părinți și copiii. Orice zâmbet de fericire, fiecare clipă de comunicare deschisă și toate celelalte momente frumoase au fost darul Lui pentru familia noastră. Trebuie să avem încredere că trăirile dindărătul lor nu au dispărut, ci – așa cum încă au reverberații în sufletele noastre de părinți – sunt și în cele ale copiilor noștri, chiar adolescenți fiind. Clădiți mai departe pe ceea ce a fost bun și frumos, cu încredere că ei au nevoie de dumneavoastră, vă iubesc și chiar vă iartă pentru orice clipă în care ați greșit!

Vă dorim comunicare… multă comunicare cu adolescentul dumneavoastră!

 

Sursă foto: https://www.elitefts.com/

Ce trebuie să știe părinții cu copii în școlile primare

Ce trebuie sa stie parintii cu copii in scolile primare

Când întâiul nostru născut a intrat în clasa a șasea, eram profesor în școala lui, pentru clasa elevilor cu foarte mari riscuri de a rămâne repetenți. Ii cunoșteam profesorii, directorul îmi era un aliat, eram conștient de toate punctele problematice și Marius avea permisiunea de a veni în biroul meu atunci când avea nevoie de ajutor. Chiar și cu toata această susținere, generala a fost o perioadă grea. Elevii se confruntă cu negocieri între ore pe holuri, dureri de creștere, stânjeneală, descoperirea sexului opus, responsabilități noi, corpuri schimbătoare, și multe multe altele.

Școala generală este una din experiențele înspăimântătoare dar inevitabile ale creșterii. Mai apoi, vine rândul copiiilor noștri să se confrunte cu ea, și dintr-o dată uităm tot ceea ce știam cândva. Nu exagerăm prin a spune că, cu câte știm mai multe, cu atât suntem echipați mai bine pentru a le fi de ajutor; iată dorințele oricărui elev de generală.

  1. Sunt încă băiețelul/fetița ta

Copilul tău experimentează o perioadă de confuzie, trecând de la stagiul de copil la unul de adult în lumea reală. Probabil că nu o să îți spună aceasta direct, dar copilul tău vrea ca tu să conștientizezi că este vulnerabil, și încă are nevoie de tine, și că creșterea subită nu a schimbat cu nimic faptul că încă are nevoie sa fie îmbrățișat înainte de culcare din când în când.

Citește și: Cum să vorbești cu fiica ta despre pubertate?

  1. Vreau să îmi pui întrebări

Chiar dacă are o atitudine de ‘le știu pe toate’, copilul tău are nevoie disperată de îndrumarea ta. Vrea să îți povestească ce se întâmplă în viața lui de zi cu zi. S-ar putea sa se încrunte atunci când îi pui întrebări. Dar în timp ce fac aceasta și își dau ochii peste cap, speră să le mai pui o întrebare și să nu te lași bătut.

  1. Am nevoie înverșunată de încurajare

Copilul tău este conștient de sine. Însă ce îi lipsește este încrederea de sine. Pe lânga aceasta, are nevoie sa simtă că aparține unui întreg. Prin urmare, când se stabilizează situația lor la școală, copiii tăi vor începe să creadă că fiecare profesor și părinte îi are în vizor. Încearcă să incluzi măcar câteva exemple de afirmații pozitive la fiecare episod de acest gen.

  1. Hărțuirea în școli este reală și vrem să înceteze

Mulți profesori se prefac că nu observă pur și simplu pentru că nu vor să fie deranjați sau sa se complice. Este important de știut că hărțuirea nu înseamnă doar îmbrânceli pe holul școlii. Înseamnă și rasism, sexism (hărțuirea sexuală are loc deja în generală), remarci jignitoare, comentarii denigratorii, vandalismul proprietăților personale, intimidare și exludere evidentă. Dar nu vei ști ce se întâmplă, dacă nu întrebi. Și profesorul nu poate fi un aliat dacă nu știe ce anume te îngrijorează. Copilul tău vrea sa simtă protecția și prezența ta într-un fel sau altul. Trebuie să îi transmiți că iei problema aceasta în serios.

CItește și: Părinților, nu-i mai umiliți pe copiii voștri!

  1. Mi-aș dori să te văd mai des la școală

Fie că îți vine să crezi sau nu, copiii tăi vor sa fie conștienți de prezența ta. Le este dor de tine în timpul zilei, și vor să vadă dovezi cum că ești implicat. Copilul tău nu numai că va crede că ești de gașcă, dar va fi și mândru de tine. Fiilor tăi le place prezența ta în curtea școlii, dragă tată, și vor ca tu să le cunoști prietenii. Este pur și simplu o metodă de a le oferi un nivel de siguranță pe care poate nu vor admite niciodată că au nevoie!

5 lucruri pe care orice băiat are nevoie să le audă de la tatăl său

5 lucruri pe care un băiat are nevoie să le audă de la tatăl său

Una dintre cele mai mari binecuvântări pe care un tată le poate avea este să aibă un băiat. Iar cea mai mare binecuvântare de care un băiat se poate bucura este să aibă un tată. Pe mine, Dumnezeu m-a binecuvântat cu 3 băieți, iar ei reprezintă cea mai mare bucurie a vieții mele.

Încerc să le demonstrez iubirea mea în diferite feluri, însă modul suprem de a le arăta iubire este acela prin cuvinte. Odată ce copiii meu au crescut, mi-am dat seama de impactul imens pe care cuvintele mele îl au asupra lor, fie că este unul negativ sau pozitiv.

Paul Lewis a spus: „cuvintele unui tată se aseamănă cu un termostat care reglează temperatura ideală în casă”. Cât de adevărat! Pentru orice tată ce are un băiat, iată 5 lucruri pe care un băiat are nevoie să le audă de la tatăl său:

  1. Te iubesc!

Niciun tată nu ar trebui să îl considere prea matur pe fiul său pentru a-i spune că îl iubește. Aceasta pentru că orice băiat, indiferent de vârstă, are nevoie să audă că este iubit. Într-o societate în care bărbații și băieții trebuie să fie duri și sunt învățați să nu își arate sau exprime iubirea, ei totuși au nevoie să vadă și să audă ce este dragostea adevărată, mai ales de la tații lor.

  1. Sunt mândru de tine!

Una dintre marile dezamăgiri pe care bărbații o au atunci când vine vorba de relația lor cu tatăl este faptul că mereu și-au dorit să audă că tatăl lor este mândru de ei. Deși mulți dintre ei nu au auzit aceasta niciodată. Taților, haideți să ne înțelegem: spuneți fiilor voștri în mod regulat că sunteți mândri de ei. Stima de sine a fiilor voștri depinde de această acțiune. Există un program, desfășurat în școli, denumit „Ziua tatălui”, în care tații au șansa de a-și exprima aprecierea și mulțumirea față de copiii lor.

Citește și: Cum să vorbești cu fiica ta despre pubertate

  1. Sunt la dispoziția ta!

Nimic nu exprimă mai multă iubire decât disponibilitatea și dorința unui tată de a petrece timp cu fiul lui și de a-l asculta. Băieții nu sunt mari povestitori ca fetele, dar au și ei momente când au nevoie să vorbească cu cineva. Tatăl trebuie să fie acolo să îi asculte. Nu-i lăsați pe băieții voștri să pună la îndoială disponibilitatea voastră față de ei, indiferent de circumstanțe. Iar atunci când au nevoie de voi, stați la dispoziția lor.

  1. Faci o treabă bună!

O simplă încurajare și o bătaie pe umăr sunt îndeajuns pentru a motiva un băiat. Acum câțiva ani, îmi amintesc că l-am întrebat pe unul dintre fiii mei ce aș putea să îmbunătățesc la comportamentul meu, în calitate de tată. Răspunsul lui a fost simplu: „spune-mi mai des că fac o treabă bună, decât să sesizezi mereu doar lucrurile ce le fac greșit”. M-a durut această observație, dar aveam nevoie să o aud.

Citește și: 5 greșeli pe care le fac bărbații când vine vorba despre sport

  1. Îți mulțumesc!

Băieții abia așteaptă să fie apreciați. Așa că fiți mulțumitori față de ei. Spuneți-le, de pildă: „mulțumesc că faci tot ce îți stă în putință; mulțumesc pentru bunătatea ta; mulțumesc pentru ajutorul acordat mamei tale; mulțumesc pentru că mă faci mândru de tine”.

Băieții noștri au nevoie să audă aceste lucruri. Taților, haideți să nu ne inventăm scuze. Haideți să trecem la acțiune!

Cum să vorbeşti cu fiica ta despre pubertate

Cum vorbesti cu fiica ta despre pubertate

Când aveam vreo 7 ani, sora mea avea un șoarece ca animal de casă (o femelă mai exact). La un moment dat, mouse-ul a început hemoragia. Gândindu-mă că şoricelul a fost rănit, am alergat la părinții mei pentru a vedea dacă am putea să-l ducem la un doctor. Atunci a fost când tatăl meu mi-a explicat că şoricelul era de sex feminin și că avea doar ceva numit perioadă. El a explicat că era ceva ce corpul femeilor face. În cuvintele sale: „La fel ca mama și surorile tale.”

Din păcate, hemoragia experimentată de acest șoricel nu avea nimic de-a face cu un ciclu lunar. A murit câteva zile mai târziu, iar cuvintele „la fel ca mama și surorile tale” au răsunat în urechile mele. Inutil să spun că am început să suspin crezând că fiecare femeie din familia mea va pieri în următoarele două zile. După câteva explicații, m-am liniștit în cele din urmă.

Lucrurile care se produc în timpul pubertății la fete pot fi la fel de confuze. Multe schimbări se întâmplă în special fetelor. Putem sta pe margine și să lăsăm soțiile sau alte femei să se ocupe de discuțiile cu fiicele noastre. În orice caz, conducem spre un risc semnificativ de a crește stânjenirea dacă lăsăm lucrurile nespuse. Fiicele noastre pot beneficia de o perspectivă de sex masculin. Iată cum să discutați cu fiica dumneavoastră despre pubertate:

Notă pentru tatăl singur

Pentru tatăl singur, este mult mai dificil și mai complicat. În cele mai multe cazuri, va fi mai ușor pentru fiica dumneavoastră să audă despre schimbări corporale practice de la o femeie care are experiență și înțelegere de la prima mână.  Dacă mama nu este prezentă în cadrul familiei sau nu este disponibilă să te poţi baza pe ea pentru acest ajutor, trebuie să ai o femeie de încredere care să te ajute.

Citește și: 3 minciuni pe care le cred bărbații despre ei

Dacă aceasta nu este o opțiune, sarcina vă revine dumneavoastră. Nu vă retrageţi jenat de la această datorie! Trebuie să o faceți sau ea va lua informațiile de pe Internet sau de la prieteni. Este un moment de mare incertitudine și confuzie. Probabil va fi nesigură despre cum arată și de schimbări. Principalul lucru pe care trebuie să-l comunici fiicei tale este că ea crește şi se transformă dintr-o fată adorabilă într-o superbă tânără domnişoară. Auzind aceasta de la tata, este esențial.

Notă pentru tatăl căsătorit

Discutaţi tema cu soția dumneavoastră. Întreabaţi-o cât de implicat ar dori să fiţi. Rolul dumneavoastră poate fi limitat. Însă sunt lucruri necesare pe care trebuie să le aduceţi la cunoştinţa fiicei, cu privire la lucrurile prin care trece, sau relația poate deveni ciudată.

Spune-i că mama ei a împărtășit cu tine lucrurile despre care au vorbit ele două. Întreabă-o cum se simte ea. Discutați despre asta. Amintiți-vă: trebuie să audă de la dumneavoastră că se schimbă și este frumoasă.