Mersul pe bicicletă la copii și cum îi înveți

Mersul pe bicicleta la copii si cum ii inveti

Vorbeam, în săptamânile trecute, despre cât de importantă este mișcarea pentru copilul tău, sub orice formă s-ar produce aceasta. Mersul pe bicicletă la copii nu numai că este foarte benefic pentru cel mic, ci este o activitate plăcută care îl va atrage și îl va încuraja să plece din fața calculatorului ori de câte ori afară este vreme bună de explorat.

Ce poți face pentru a-l introduce pe cel mic în lumea bicicletelor într-un mod cât mai eficient și rapid cu putință? Mersul pe bicicletă la copii este chiar foarte ușor de învățat!

Mersul pe bicicletă la copii – Pregătește-l pentru acest moment

Înainte de a face o achiziție și a începe să îl înveți să meargă pe bicicletă, pregătește-l pe cel mic pentru momentul cheie. Ieșiți pe afară, faceți exerciții care susțin echilibrul, folosiți-vă de aparatele din parc sau de orice găsiți la îndemână prin casă. Aceasta este etapa de inițiere și îi va prinde foarte bine pentru antrenament.

Mersul pe bicicletă la copii – Cumpără-i o bicicletă potrivită

Mergeți împreună la magazinul de articole sportive și faceți o alegere potrivită pentru vârsta, înălțimea și greutatea copilului. De asemenea, părerea sa contează foarte mult, așa că, pe lângă specificațiile tehnice, ai grijă să îi placă din cale-afară și îi va fi mult mai la îndemână să se atașeze de noua sa jucărie.

Mersul pe bicicletă la copii – E timpul pentru învățat

Acum, că avem bicicleta și o mică inițiere în spate, putem trece la lucruri serioase. Alege un spațiu generos și cât mai sigur cu putință pentru a-l scoate pe cel mic la biciclit. Eventual, dacă poți găsi o zonă mai liniștită, unde să nu vă loviți de trafic, ar fi ideal. Orice începător se va intimida în prezența mașinilor și a străzilor aglomerate cu oameni.

Nu uita de protecție. Avem nevoie de cască, genunchiere și cotiere. Dacă totul e sigur, poti începe să stai pe lângă el și să îl ții ușor în timp ce acesta începe să dea la pedale și să se orienteze. Învață-l ca, în cazul în care are nevoie să folosească frâna, v-a trebui să conteze pe cea de pe spate. Frâna de față oprește roata brusc dacă este apăsată în timp ce bicicleta se afla în viteză, iar cel mic riscă o accidentare.

După ce l-ai instruit bine și l-ai asistat cu strictețe, încearca să îl lași din ce în ce mai liber. Deși ne este greu să acceptam, vine un moment în care trebuie să îl lași să meargă singur. Și, chiar dacă îi va fi teamă, va vedea că este floare la ureche.

Mult spor la biciclit, dragilor!

 

 

Sursa: https://supertati.ro/

Social media pentru copii

Social media pentru copii

Astăzi, este foarte greu să-i ținem departe de social media pe cei mici. Toți copiii au telefoane, își fac un cont de Facebook și păstrează legătura cu ceilalți. Postează fotografii, pot transmite live-uri și sunt în permanență conexiune cu mediul din online. Însa social media pentru copii este un subiect la care trebuie să fii foarte atent!

Această lume este foarte imprevizibilă și îi poate expune pe copii mai mult decât ți-ai fi imaginat. De aceea, este foarte important să îi învățăm cum să se comporte în mediile de socializare online. Este esențial ca cel mic să cunoască anumite limite de la care să nu se abată niciodată.

Ce trebuie să îi transmiți tu?

Ca postările pe care le face nu trebuie să ofere detalii delicate despre familie, și anume locații, ore la care se va pleca de acasă, perioade în care veți organiza vacanțe – aceste informații fiind esențiale pentru hoți.

De asemenea, aceștia nu trebuie să precizeze aspecte personale care țin de atmosfera de acasă și nu numai. În cazul în care știu lucruri despre alte familii, regulile se aplică în aceeași măsură.

Învață-ți copilul să aibă o atitudine bună, să fie politicos și amabil cu persoanele cu care interacționează online. Aceștia pot fi colegi, profesori, părinți de-ai colegilor și rude sau prieteni de familie. Indiferent de situație, cel mic trebuie să aibă grijă la exprimare și să păstreze o conduită decentă cu privire la conținutul pe care îl distribuie.

La ce trebuie să fie atent

Foarte important: nu va accepta cereri de prietenie și nu va da curs la conversații cu străini sau persoane care doresc să obțină ceva de la ei. Mulți dintre aceștia îi pot aduce pe copii în situația în care aceștia pot divulga informații delicate sau conținut foto/video care îi poate compromite.

După cum am spus, este foarte greu să îți ții copiii departe de lumea online-ului. Până la urmă, chiar dacă tu nu le pui la dispoziție instrumentele necesare pentru a fi prezenți în social media, tot vor găsi această ocazie la prieteni.

De aceea, este esențial să le faci un scurt instructaj despre cum să abordeze această lume nouă și plină de tentații. Le va folosi foarte mult atât acum, cât și în viitor.

 

Sursa: https://supertati.ro/

Rolul sentimentelor în divorțuri și infidelități!

Rolul sentimentelor în divorțuri și infidelități

Ce facem când simțim că sentimentele de astăzi, față de partenerul de viață, nu mai sunt aceleași ca și cele de ieri? Intrăm în panică? Se mai poate schimba ceva sau căsnicia este ruinată? Nimic nu este pierdut! Fiți încrezători că – sub purtarea de grijă a lui Dumnezeu – mâine va fi mai bine decât astăzi!

Iată ce afirmă dr. Dimitry Semenik în cartea Divorțul: cum îl prevenim, cum îl depășim, Editura Sophia (pp. 134-135).

Cauzele divorțurilor, infidelităților și ale despărțirilor constau de regulă în aceea că ne lăsăm relația în voia sentimentelor, considerându-le ceva de neclintit – pe când sentimentele sunt ca vremea: ba slăbesc, ba se întețesc. Iar noi, ca niște marinari, trebuie să ne conducem corabia spre țintă, fie că este furtună, fie că-i vreme bună. Trebuie să ne pregătim dinainte pentru momentele când sentimentele slăbesc și trebuie să le susținem, să le încălzim. Și trebuie să ne amintim că după ploaie vine soare!

Dacă omul nu știe aceasta, poate percepe ca pe o tragedie cea dintâi ploicică: „Totul s-a terminat! Totul s-a terminat!” – deși încă nu s-a terminat nimic. După cum spune Apostolul Pavel: „dragostea niciodată nu se sfârșește”. Dragostea adevărată se află întotdeauna în dezvoltare, devine tot mai puternică. Sunt cunoscute stadiile dragostei. Începând de la îndrăgostirea pătimașă – dacă omul este orientat corect și depune eforturi – ea devine treptat tot mai elevată, mai profundă și mai puternică.

Citește și: Cum te influențează oamenii din jur?

Eu aș defini această orientare corectă printr-un singur cuvânt: „fidelitate”.

Trebuie să fim credincioși unul celuilalt, în orice împrejurări! Lucrul acesta este pivotal. Dacă încercăm să fim credincioși, cu prețul unor mari strădanii, depășim toate piedicile, care sunt inevitabile în calea dragostei, și toată viața noastră merge pe o pantă ascendentă – cei doi se află pe calea spre desăvârșire.

În schimb, dacă omul nu are acest pivot interior, dacă nu are sistemul corect de valori, nu se dezvoltă.

Schimbă unul după altul „obiectele îndrăgostirii” și de fiecare dată șansele de a întâlni iubirea adevărată, unică, se diminuează. Omul se distruge pe sine însuși și, firește, pe cei din jur. Dacă, în mod conștient sau luați de valul simțurilor, ne-am legat viața de un asemenea om, tot efortul de păstrare a dragostei stă pe umerii noștri, și trebuie să ne hotărâm dacă suntem gata să ducem toată greutatea unei asemenea vieți … ”

Toți dorim să fim fericiți în familie!

Pentru ca acest lucru să se întâmple, nu trebuie să dăm importanță covârșitoare sentimentelor – care sunt schimbătoare ca vremea! Dimpotrivă, trebuie să dezvoltăm fidelitatea față de cel de lângă noi. Să acordăm importanță valorilor, practicilor și obiceiurilor care ne vor aduce fericirea în căsnicie! Doar luptând pentru o dragoste matură în doi, vom păși înspre o viața mai liniștită, iar apoi spre desăvârșire și spre mântuire!

Cinci modalități prin care să transformi criza în oportunitate

Cinci modalități prin care să transformi criza în oportunitate

Ești capabil să transformi criza în oportunitate? Este preocupant să observi din exterior cum frica modifică comportamentul oamenilor, făcându-i de nerecunoscut.  Ca de exemplu, atunci când ne preocupăm că nu vom putea cumpăra hârtie igienică în perioada aceasta. Și așa cumpărăm toată hârtia igienică pe care o vedem, iar astfel ea nu se mai găsește nicăieri în magazine.

Dar noi avem o alegere. În loc sa fim panicați, putem răsturna situația, și putem schimba criza în oportunitate. Pentru că și în perioade grele, lucrurile bune nu întârzie să apară. În loc să fim preocupați și speriați, noi și familiile noastre putem deveni mai puternici în multe aspect. Chiar în ciuda haosului din jurul nostru.

Vă prezentăm cinci modalități prin care să faceți asta:

Schimbarea este o constantă, iar provocarea este și ea de asemenea. Deci, concentrează-te pe ceea ce poți face, nu pe ceea ce nu poți face. Schimbă-ți atitudinea reactivă în una proactivă și treci de la ofensă la defensă. Când o criză se apropie, tații sunt ca și pompierii sau marinarii, care avansează înspre problemă în loc să se adăpostească de ea.

Citește și: Infidelitatea și imaginea de sine a bărbatului

Ne-am putea plânge de criza actuală și de ceea ce semnifică ea pentru fiecare dintre noi – trebuie să facem provizii de hârtie igienică, să așteptăm anul viitor pentru a ne uita la Olimpiadă și să mâncăm acasă în loc să o facem la restaurant. Dar întrebarea este, avem oare chiar așa mare nevoie de toate comoditățile de care ducem lipsă în perioada aceasta? Haideți să folosim această oportunitate pentru a ne odihni mai mult, cât timp putem, pentru a ne da un „reset”, pentru a ne restabili prioritățile și pentru a ne pregăti pentru viitor.

Cultivă o inima generoasă:

Familia ta are nevoie de tine. Comunitatea ta are nevoie de tine. Cum poți să îi slujești astăzi? Acum este momentul să fim cât mai altruiști și generoși cu putință, fiind alături de soția și copiii nostri. E bine să fim precauți și să stăm acasă dacă suntem bolnavi sau dacă suntem sănătoși, putem ajuta un vecin care are nevoie de alimente. Generozitatea poate fi contagioasă în familia ta și nu numai, aducând efecte pozitive pe termen lung.

Construiește punți:

Faptul că nu ne putem vedea fizic cu ceilalți, nu înseamnă că trebuie să ne izolăm de oameni. Dă-ți silința să rămâi conectat cu cei dragi și cu vecinii tăi. Vorbește video cu ei sau la telefon cu cei care nu te mai poți întâlni. Ajută-ți și copiii să comunice cu prietenii lor astfel. Preocupă-te de cei pe care îi cunoști și care lucrează în linia întâi și dă-le un telefon. Astfel se crează o comunitate care va rămâne în picioare și după ce criza aceasta va trece.

Fii recunoscător pentru lecțiile învățate:

Societatea de sănătate a Marii Britanii afirmă că, copiii englezi erau mai sănătoși în anii cuprinși între 1939 și 1952 decât în secolul al douăzecilea. Motivul? Chibzuința. Mai multe legume proaspete, mâncare crescută acasă, mai puțină carne, mai puține dulciuri. Oportunitatea noastră în criză este sa privim lucrurile bune în mijlocul ei – ritmul mai lent, timpul petrecut mai mult cu familia, programul mai puțin încărcat – și să planificăm cum să ne aplicăm mai bine în viețile noastre atunci când problemele acestea vor înceta.

În ce fel transformi criza în oportunitate in această perioadă?

Zece mari greşeli ale taţilor

Zece mari greşeli ale taţilor

 

  1. Să petreci mai mult timp la lucru şi să laşi fărâmiturile pentru familie.

Niciodată nu am auzit un bătrân reflectând la viaţa lui să spunând: „Aş dori să fi petrecut mai mult timp la serviciu”.

  1. Să gândeşti „Voi petrece mai mult timp cu copiii, când vor fi mai în vârstă”.

Acest timp nu va veni niciodată. De fapt, imediat ce copiii noştri ajung la vârsta adolescenţei, vor dori să petreacă tot mai puţin timp cu „babacii”.

  1. Să asumi că „timpul de calitate” e mai important decât „timpul cantitativ”.

Te gândeşti că o vacanţă de familie, o dată pe an, este de ajuns? Nu este deloc. Adevăratul timp este cel de fiecare zi, interacţiunile de dimineaţa şi de seara formează o moştenire şi o legătură durabilă.

  1. Să gândeşti „mai degrabă divorţam, decât să ne certăm atât de des”.

Statisticile şi cercetările asupra familiei sunt clare: o căsătorie intactă este mai bună pentru copii decât divorţul. Mergi la consiliere familială şi evită divorţul.

Citește și: Ce trebuie să știe părinții cu copii în școlile primare?

  1. Să gândeşti „femeia frumoasă de la capătul străzii ar împlini nevoile mele mai bine decât soţia mea”.

Toţi oamenii sunt căzuţi. Numai Iisus Hristos poate împlini nevoile noastre cele mai profunde.

  1. „Las treburile bisericeşti pe seama soţiei mele”.

Când copiii tăi te vor vedea rugându-te, vor înţelege că şi tu eşti sub autoritate şi vor înţelege autoritatea ta asupra lor, ca peternitate iubitoare.

  1. Să gândeşti în mod naiv: „nu sunt probleme cu drogurile şi cu alcoolul în şcoala sau vecinătatea copiilor mei”.

Gândeşte-te din nou… şi vorbeşte cu copiii tăi despre pericolele experimentării şi dependenţei.

  1. Să gândeşti: sunt un ratat ca tată.

Cred că ai făcut greşeli. Greşeli grave. Dar, niciodată nu este prea târziu să te apropii de copiii tăi!

  1. Să-ți asumi că cineva va vorbi despre sexualitate cu copiii tăi.

Ei sunt curioşi şi aşteaptă să audă perspectiva ta. Cei care vor vorbi cu ei poate le vor strica felul de a gândi pentru totdeauna.

  1. Tentaţia de a considera că soţia trebuie să facă totul.

Ea este şofer de taxi, muncitor, bucătar, mamă, iubită şi soţie. Cinsteşte-o.

 

(Perry Noble)

Sursa: https://doxologia.ro/

Cum te influențează oamenii din jur?

Cum te influențează oamenii din jur

Când viața profesională înseamnă doar a avea rezultate bune și succes, este ușor să adoptăm această mentalitate și în alte aspecte ale vieții noastre. De aceea, există părinți ce strigă la antrenorul echipei de fotbal a copiilor lor, îi terorizează pe copiii lor să obțină doar note de FB sau îi bat la cap pe jucătorii echipei pe care o antrenează pentru a-i face mai rezistenți din punct de vedere psihic.

Acasă, timpul limitat ce îl mai au pentru a sta cu familia, îl investesc în a aduce critici, în cazul în care casa nu este ordonată, sau să turuie soților sau copiilor tot ce ar trebuie să știe, când de fapt ar trebui să investească timp în construirea unor relații familiale plăcute lui Dumnezeu.

În societatea noastră, fie că recunoaștem sau nu, atitudinea prevalentă este următoarea: scopul scuză mijloacele. Ne spunem că timpul de calitate poate recompensa lipsa timpului fizic; atâta timp cât îndeplinim un obiectiv temporar, un țel lumesc pe care îl urmărim, totul este în regulă. Continuă doar să urci pe scara succesului, așa ne este dictat de societate. Credem că soții și copiii noștri doar de aceasta au nevoie. Și anume să fim persoane de succes. Iar mai apoi vom avea timp să devenim influenți în viața lor.

Sunt cumva valorile noastre greșite?

Tindem să ne justificăm acest tip de gândire dezordonat până ce să ne dăm seama că de fapt exemplul nostru, valorile noastre și impactul asupra altora – familie, prieteni, colegi de muncă – sunt determinate de acțiunile noastre și de chestiunile lumești cu care ne ocupăm. Societatea în care trăim apreciază și respectă premiile, diplomele, banii, statutul social bun, reușita și imaginea. Gândiți-vă doar la toată lauda pe care o atribuim magnaților, actorilor, atleților și antrenorilor de fotbal.

În ce tip de relații ne investim timpul nostru, dacă nu o facem în relațiile cu adevărat semnificative? Răspunsul este: în goană după vânt.

Citește și: 5 lucruri pe care orice baiat are nevoie sa le auda de la tatal sau

Oare ne concentrăm pe ce trebuie?

Dacă e să luați doar un principiu din tot acest articol, acesta este următorul: relațiile sunt cele ce contează – relația noastră cu Dumnezeu și cu ceilalți. Cheia spre a deveni un lider influent este prin a-i pune pe cei din jur pe primul loc. Întrebarea ce îl frământă mereu pe un lider este următoarea: ce pot face ca să îi ajut pe ceilalți să devină persoane mai bune. Să devină așa cum Dumnezeu vrea ca ei să fie?

Ce influență avem asupra celor din jur?

Dacă în această viață ne vom concentra atenția doar pe lucruri lumești, atunci cu siguranță nu vom oferi valori demne de urmat pentru cei din jur. În loc să ne întrebăm cum am putea să conducem spre succes compania noastră, echipa noastră sau familia noastră, ar trebui să ne frământăm dacă acelora din jurul nostru le merge bine, fiind influențați de noi. Oare propășesc sau nu? Ce impact au conducerea și implicarea noastră – în orice domeniu ar fi – în viața celor din jur? Este vorba de o influență de durată și de impact?

Mai simplu spus, leadership-ul înseamnă influență. Odată ce influențăm o persoană, o și conducem înspre ceva. Leadership-ul nu înseamnă a ocupa o poziție înaltă sau a deține un rol privilegiat. Putem găsi oportunități de leadership oriunde am merge. De asemenea, leadership-ul nu se bazează pe manipulare sau pe recomandare. Deși poate părea așa pentru o persoană ce analizează din exterior situația. Vom avea o influență pozitivă asupra celor din jurul nostru, dacă avem motivațiile corecte. Și anume dacă ne dorim să îi zidim.

Cum putem să facem din influență, implicare, creștere și ajutorare – principii de suflet ale unui adevărat lider – în viața noastră?

Pierderea contactului emoțional cu adolescentul

Pierderea contactului emoțional cu adolescentul

Este adevărat ceea ce simțim, în astfel de situații, ca și părinți? Cum facem diferența dintre situațiile în care doar aparent am pierdut contactul emoțional și cele în care, într-adevăr, s-a întâmplat acest lucru? Dorim să vă încurajăm să nu renunțați la convingerea că încă se mai pot face multe! Chiar și atunci când totul pare pierdut, Dumnezeu nu a epuizat toate soluțiile!

Iată ce afirma autorul cărţii Sufletul copilului vostru, tradusă de Adrian Tănăsescu-Vlas la Editura Sophia, București, 2017 (pp. 409, 410, 416):

Criza vârstei de trecere este o încercare grea pentru toată lumea. Câteodată părinții se plâng spunând: „Am pierdut contactul cu copilul, cum să-l refacem?”. De refăcut se poate reface numai ceea ce a existat. Dacă până la vârsta adolescenței părinții n-au găsit timp să îşi cunoască propriul copil, dacă ei nu au comunicat cu el cu adevărat, dacă în familie nu au existat relații emoționale calde, atunci n-ai ce să mai refaci.

Principala sarcină a părinților adolescentului este aceea de a păstra contactul emoțional cu el.

Este important ca pentru adolescent casa să fie locul în care se simte în siguranță. […] Părinții să îi arate ca sunt alături de el, că îl sprijină dacă face apel la ei, că îl pot ocroti dacă se întâmplă ceva. Pe lângă interesul pe care părinții îl arată, aceștia ar fi bine să-și manifeste nu numai nemulțumirea față de ceea ce nu le place la copil, ci și să aprobe ceea ce le place – fiindcă de obicei ei percep lucrurile bune pe care le face ca pe ceva cuvenit: când a spălat vasele, nimeni nu i-a spus nici măcar un „mulțumesc”, copilul nu a primit niciun sprijin emoțional. În schimb, când nu le-a spălat, a primit o reacție emoțională – și încă ce reacție.

Părinții pretind adeseori de la adolescent respectarea anumitor reguli morale pe care nu le pot fundamenta. Îi insuflă copilului principii după care ei înșiși nu trăiesc.

Citește și: 3 sfaturi pentru amintiri de neuitat cu fiul tău

Dacă tata îi dă mită polițistului, n-o să-și poată învăța fiul să fie cinstit.

Atunci când copiii văd fățărnicia noastră, când îi învățăm lucruri pe care noi înșine nu le facem, asta ne subminează cel mai mult autoritatea părintească.

Cu siguranță nu este ușor să fii părinte și cu atât mai puțin să încerci să modelezi comportamental un adolescent. Dar aceasta nu înseamnă că este imposibil! Trebuie să ne repetăm mereu și mereu acest lucru până când – în calitate de părinți – ajungem să fim conștienți și convinși de aceasta. Cu siguranță, am greșit mult, însă, în aceeași măsură, vom fi făcut și multe lucruri bune. Esențial este să revenim la acestea, iar cele rele să se spele! Uitați-le și nu le mai permiteți să vă influențeze!

Răul nu este atotputernic, în timp ce Binele – cu majusculă – este!

Să ne încredem în efectul acelor clipe ori zile frumoase când Binele – adică Însuși Dumnezeu – s-a făcut simțit în relațiile dintre noi, părinți și copiii. Orice zâmbet de fericire, fiecare clipă de comunicare deschisă și toate celelalte momente frumoase au fost darul Lui pentru familia noastră. Trebuie să avem încredere că trăirile dindărătul lor nu au dispărut, ci – așa cum încă au reverberații în sufletele noastre de părinți – sunt și în cele ale copiilor noștri, chiar adolescenți fiind. Clădiți mai departe pe ceea ce a fost bun și frumos, cu încredere că ei au nevoie de dumneavoastră, vă iubesc și chiar vă iartă pentru orice clipă în care ați greșit!

Vă dorim comunicare… multă comunicare cu adolescentul dumneavoastră!

 

Sursă foto: https://www.elitefts.com/

Rolul sentimentelor în divorțuri și infidelități!

Ce facem când simțim că sentimentele de astăzi, față de partenerul de viață, nu mai sunt aceleași ca și cele de ieri? Intrăm în panică? Se mai poate schimba ceva sau căsnicia este ruinată? Nimic nu este pierdut! Fiți încrezători că – sub purtarea de grijă a lui Dumnezeu – mâine va fi mai bine decât astăzi!

 

Iată ce afirmă dr. Dimitry Semenik în cartea Divorțul: cum îl prevenim, cum îl depășim, Editura Sophia (pp. 134-135).

Cauzele divorțurilor, infidelităților și ale despărțirilor constau de regulă în aceea că ne lăsăm relația în voia sentimentelor, considerându-le ceva de neclintit – pe când sentimentele sunt ca vremea: ba slăbesc, ba se întețesc. Iar noi, ca niște marinari, trebuie să ne conducem corabia spre țintă, fie că este furtună, fie că-i vreme bună. Trebuie să ne pregătim dinainte pentru momentele când sentimentele slăbesc și trebuie să le susținem, să le încălzim. Și trebuie să ne amintim că după ploaie vine soare!

Dacă omul nu știe aceasta, poate percepe ca pe o tragedie cea dintâi ploicică: „Totul s-a terminat! Totul s-a terminat!” – deși încă nu s-a terminat nimic. După cum spune Apostolul Pavel: „dragostea niciodată nu se sfârșește”. Dragostea adevărată se află întotdeauna în dezvoltare, devine tot mai puternică. Sunt cunoscute stadiile dragostei. Începând de la îndrăgostirea pătimașă – dacă omul este orientat corect și depune eforturi – ea devine treptat tot mai elevată, mai profundă și mai puternică.

Eu aș defini această orientare corectă printr-un singur cuvânt: „fidelitate”. Trebuie să fim credincioși unul celuilalt, în orice împrejurări! Lucrul acesta este pivotal. Dacă încercăm să fim credincioși, cu prețul unor mari strădanii, depășim toate piedicile, care sunt inevitabile în calea dragostei, și toată viața noastră merge pe o pantă ascendentă – cei doi se află pe calea spre desăvârșire.

În schimb, dacă omul nu are acest pivot interior, dacă nu are sistemul corect de valori, nu se dezvoltă. Schimbă unul după altul „obiectele îndrăgostirii” și de fiecare dată șansele de a întâlni iubirea adevărată, unică, se diminuează. Omul se distruge pe sine însuși și, firește, pe cei din jur. Dacă, în mod conștient sau luați de valul simțurilor, ne-am legat viața de un asemenea om, tot efortul de păstrare a dragostei stă pe umerii noștri, și trebuie să ne hotărâm dacă suntem gata să ducem toată greutatea unei asemenea vieți … ”

 

Toți dorim să fim fericiți în familie! Pentru ca acest lucru să se întâmple, nu trebuie să dăm importanță covârșitoare sentimentelor – care sunt schimbătoare ca vremea! Dimpotrivă, trebuie să dezvoltăm fidelitatea față de cel de lângă noi. Să acordăm importanță valorilor, practicilor și obiceiurilor care ne vor aduce fericirea în căsnicie! Doar luptând pentru o dragoste matură în doi, vom păși înspre o viața mai liniștită, iar apoi spre desăvârșire și spre mântuire!

 

Ce trebuie să știe părinții cu copii în școlile primare

Ce trebuie sa stie parintii cu copii in scolile primare

Când întâiul nostru născut a intrat în clasa a șasea, eram profesor în școala lui, pentru clasa elevilor cu foarte mari riscuri de a rămâne repetenți. Ii cunoșteam profesorii, directorul îmi era un aliat, eram conștient de toate punctele problematice și Marius avea permisiunea de a veni în biroul meu atunci când avea nevoie de ajutor. Chiar și cu toata această susținere, generala a fost o perioadă grea. Elevii se confruntă cu negocieri între ore pe holuri, dureri de creștere, stânjeneală, descoperirea sexului opus, responsabilități noi, corpuri schimbătoare, și multe multe altele.

Școala generală este una din experiențele înspăimântătoare dar inevitabile ale creșterii. Mai apoi, vine rândul copiiilor noștri să se confrunte cu ea, și dintr-o dată uităm tot ceea ce știam cândva. Nu exagerăm prin a spune că, cu câte știm mai multe, cu atât suntem echipați mai bine pentru a le fi de ajutor; iată dorințele oricărui elev de generală.

  1. Sunt încă băiețelul/fetița ta

Copilul tău experimentează o perioadă de confuzie, trecând de la stagiul de copil la unul de adult în lumea reală. Probabil că nu o să îți spună aceasta direct, dar copilul tău vrea ca tu să conștientizezi că este vulnerabil, și încă are nevoie de tine, și că creșterea subită nu a schimbat cu nimic faptul că încă are nevoie sa fie îmbrățișat înainte de culcare din când în când.

Citește și: Cum să vorbești cu fiica ta despre pubertate?

  1. Vreau să îmi pui întrebări

Chiar dacă are o atitudine de ‘le știu pe toate’, copilul tău are nevoie disperată de îndrumarea ta. Vrea să îți povestească ce se întâmplă în viața lui de zi cu zi. S-ar putea sa se încrunte atunci când îi pui întrebări. Dar în timp ce fac aceasta și își dau ochii peste cap, speră să le mai pui o întrebare și să nu te lași bătut.

  1. Am nevoie înverșunată de încurajare

Copilul tău este conștient de sine. Însă ce îi lipsește este încrederea de sine. Pe lânga aceasta, are nevoie sa simtă că aparține unui întreg. Prin urmare, când se stabilizează situația lor la școală, copiii tăi vor începe să creadă că fiecare profesor și părinte îi are în vizor. Încearcă să incluzi măcar câteva exemple de afirmații pozitive la fiecare episod de acest gen.

  1. Hărțuirea în școli este reală și vrem să înceteze

Mulți profesori se prefac că nu observă pur și simplu pentru că nu vor să fie deranjați sau sa se complice. Este important de știut că hărțuirea nu înseamnă doar îmbrânceli pe holul școlii. Înseamnă și rasism, sexism (hărțuirea sexuală are loc deja în generală), remarci jignitoare, comentarii denigratorii, vandalismul proprietăților personale, intimidare și exludere evidentă. Dar nu vei ști ce se întâmplă, dacă nu întrebi. Și profesorul nu poate fi un aliat dacă nu știe ce anume te îngrijorează. Copilul tău vrea sa simtă protecția și prezența ta într-un fel sau altul. Trebuie să îi transmiți că iei problema aceasta în serios.

CItește și: Părinților, nu-i mai umiliți pe copiii voștri!

  1. Mi-aș dori să te văd mai des la școală

Fie că îți vine să crezi sau nu, copiii tăi vor sa fie conștienți de prezența ta. Le este dor de tine în timpul zilei, și vor să vadă dovezi cum că ești implicat. Copilul tău nu numai că va crede că ești de gașcă, dar va fi și mândru de tine. Fiilor tăi le place prezența ta în curtea școlii, dragă tată, și vor ca tu să le cunoști prietenii. Este pur și simplu o metodă de a le oferi un nivel de siguranță pe care poate nu vor admite niciodată că au nevoie!

Oferă încurajări partenerei!

Oferă încurajări partenerei

Cât de important este să adesăm cuvinte de încurajare celui sau celei alături de care ne trăim viața? Adesea neglijate fără intenție – în graba care ne caracterizează astăzi – s-ar putea să ne lipsească tocmai cuvintele de încurajare pentru a duce o viață de familie pe deplin împlinită. În cadrul acestui articol, dorim să vă încurajăm să la o atitudine de încurajare reciprocă! Exersând-o intensiv, veți vedea cât mult bine aduce!

În cartea lui Charlie W Shedd, Scrisori către Filip-sfaturi unui tânăr căsătorit, apărută la editura Bizantină, (București, pp. 26, 27) am găsit următoarele idei interesante:

„Există un fel de laudă venită din partea unui bărbat, care unge pe suflet orice femeie. Este ceva de genul: „fără tine nu aș fi reușit niciodată!” sau „Ție îți datorez totul!”. Unul dintre motivele pentru care se întamplă aceasta este faptul că femeie are tendința înnăscută de a vrea să fie de folos bărbatului. Este o trăsătura pe care ai să o găsești invariabil la toate femeile de calitate.

Acceptarea cu dragoste a defectelor celuilalt nu înseamnă deloc că trebuie să vă considerați unul pe altul perfecți.

Așa că trebuie să ții minte că există două tipuri de defecte cu care va trebui să te descurci. Mai întâi sunt cele care nu pot fi îndepărtate sau corectate și a căror acceptare trebuie să devină chiar parte a dragostei ce reprezintă structura relației voastre. Apoi sunt și cele ce pot fi îndreptate, iar pe acestea trebuie să le tratați inteligent împreună.

Citește și: 3 modele de soț de care orice bărbat ar avea nevoie

Bineînțeles, un asemenea efort necesită în primul rând un simț al cadenței. Sunt zile în care nu avem niciun strop de dorință de auto-îmbunătățire, zile în care avem nevoie de toată puterea noastră, doar ca să putem trage o dată aer în piept. Aceste situații nu sunt potrivite pentru analiză, ci pentru a ne bucura unii de alții, așa cum suntem. Unele cupluri forțează prea mult. Unele soții pot fi cicălitoare. Numai Dumnezeu știe câte astfel de cazuri am văzut în viața mea, drept pentru care încerc să descurajez cât pot aceste tendințe.

De aceea, a-ți educa soția să fie la fel de onestă și sinceră ca tine este un mare pas înainte.

Iar în momentele în care își va exprima o idee sau o sugestie despre cum poți deveni mai bun, eu în locul tău m-aș obișnui să spun de fiecare dată: „mulțumesc” și atunci când ești sigur că nu urmează să contra-argumentezi sau să ripostezi, poți adauga: „ nu eram conștient că fac acest lucru. Uite, de-aia suntem noi o echipă atât de bună!”.

Acasă înseamnă atât de multe lucruri.

Acasă este un loc de refugiu, de adăpost. Este un loc făcut pentru a te relaxa, pentru a te recupera. Fără fațadă, fii doar tu însuți! Iar în cazurile cele mai bune, acasă devine un loc în care doi oameni își împart entuziamul de a deveni ei înșisi mai buni.

Nu cred că este nevoie să își spun că societatea noastră are nevoie cu disperare de o fundație formată din oameni care-și doresc întotdeauna să devină mai buni. Aceștia sunt oamenii zilei de mâine. Voi ați făcut un lucru foarte bun îndreptându-vă căsnicia înpre a putea spune sincer, amândoi: „Nu ne propunem numai să fim buni unul cu celălalt, dar și unul pentru celălalt, și pentru restul lumii.”

Citește și: Cum îmi organizez lucrul de acasă în perioada coronavirusului

Așadar, încurajare, încurajare și iarăși încurajare!

Acesta este unul dintre secretele esențiale ale unei familii împlinite. Primul pas trebuie să-l facă cel mai înțelept! Apoi, celălalt va trebui să procedeze la fel – chiar dacă după multe și lungi insistențe. Dumnezeu nu va rămâne dator, ci va binecuvânta atitudinea voastră, care în cele din urmă este una de ascultare a voii Lui.